Panseluta minunata,
Si atat de fermecata,
Te intreb ,uimit pe tine
Oare cat este de bine ,
Sa iesi numai primavara,
Si sa pleci cand vine toamna.
Cand sufletul ti se stinge,
Inima din piept se frange
Te rog ,panseluta draga
Nu te stinge in zapada!
Te voi lua la geamul meu,
Sa-mi fii aproape mereu.
Si te voi uda tot timpul,
Pan va trece anotimpul.
No comments:
Post a Comment